Cei mai mulți dintre noi ne petrecem zilnic o bună bucată de timp la birou unde, în mod inevitabil, producem gunoi. Odată cu debutul colectării selective în Sibiu, simțim astfel nevoia dezvoltării unor procese prin care să ne aliniem și la locul de muncă cu noile procese la care ne expune colectarea selectivă.

În existența noastră cotidiană, suntem obișnuiți să investim timp în îngrijirea a tot felul de aspecte ale vieții noastre: curățenia noastră personală, tabieturi de îngrijire, de curățire a bunurilor noastre, a spațiului în care locuim. De anul acesta, în mentalul nostru colectiv se instituie un nou element, cel al îngrijirii mediului de care ne bucurăm cu toții și pentru a cărui conservare pentru generațiile viitoare, trebuie ca toți să ne asumăm efortul pe care îl avem de depus în procesul învățării de a colecta selectiv.

Din fericire, există la nivelul comunității noastre exemple de bune practici în rândul firmelor. Câteva din ele au ales să împartă cu noi felul în care se străduiesc, zi de zi, să își creeze un proces cât mai ergonomic prin care să poată colecta selectiv în cel mai eficient și la îndemână mod posibil.

Ne dorim să alcătuim, prin articole de bune practice, o listă de măsuri simple și ușor de implementat care și-au găsit locul în sediile firmelor din oraș. Dacă și firma ta implementează un proces de colectare selectivă care poate fi inspirațional pentru comunitate, nu ezita să îl împărtășești cu noi.

Cei de la Alpha Aftermarket Services au implementat următoarea strategie:

  • Afișe cu explicații și exemple ale tipurilor de deșeuri colectate lipite pe coșurile de gunoi

Aceasta este cea mai simplă modalitate prin care angajații se pot orienta între coșurile de gunoi de culori diferite și pot stabili în câteva secunde unde trebuie să arunce – spre exemplu, sticla de lapte: o aruncăm la deșeuri reziduale sau la plastic/metal?

  • Ce se întâmplă dacă cineva produce o greșeală?

„Ideal ar fi ca angajații să realizeze singuri atunci când au aruncat cotorul de măr la deșeuri reziduale în loc de deșeuri biodegradabile, iar el se va descompune într-o groapă de gunoi, fără a putea fi valorificat prin transformarea sa în compost pentru agricultură. Odată realizată greșeala, ideal ar fi ca angajatul să încerce să o soluționeze pe loc. Dacă nu, colegii binevoitori, aflați în apropiere, sunt rugați să intervină. Contăm pe spiritul de echipă în procesul de învățare.”, se arată într-un mesaj venit din partea companiei

  • În locațiile Alpha Aftermarket Services și-au găsit locul și coșuri de gunoi pentru colectarea plasticului, iar pubelele noi au venit și cu un e-mail din partea managementului către echipă, cu următoarele recomandări și imagini:

„Vă rog ca plasticul pe care îl puneți aici, dacă sunt recipiente, să le goliți cât puteți de mult și să le comprimați. Dacă este un pahar de iaurt și a mai rămas ceva în el, goliți vă rog cu o lingură cât puteți de mult în coșul cu reziduale. Nu trebuie spălate recipientele de acest gen. Dacă sunt foarte murdare și nu poate fi golită murdăria (puțin probabil), atunci aruncați recipientul la reziduale. O sticlă de sana Napolact cu gura mică (unde nu intră o lingură / linguriță) și rămâne totuși sana în ea indiferent cât te chinui să storci și ultima picătură, propun să o clătim scurt cu puțină apă (pentru că dacă folosești mai mult de 0.5 L de apă ca să o clatești, este mai puțin ecologic decât dacă arunci recipientul din prima la reziduale).

Trebuie sa înțelegem că dacă vrem să avem grijă de ceva, indiferent dacă este vorba de noi înșine, de mediu sau de persoane / lucruri dragi nouă, acest lucru presupune extra efort. Tot la fel, dacă vrem să avem grijă de mediu, ne va costa timp și energie suplimentară! Nu poti avea grija de mediu rămănând indiferent.”

  • Tot cei de la Alpha Aftermarket Services au venit cu soluția de a păstra coșurile sub fiecare birou, cu care angajații erau deja obișnuiți, și de a le transforma în coșuri pentru deșeuri reziduale.

Pe lângă coșul pentru plastic, în bucătărie își găsesc locul și coșuri pentru deșeuri reziduale și biodegradabile: „În fiecare bucătărie vom pune 3 coșuri. Unul pentru deșeuri biodegradabile, unul pentru resturi menajere (adica tot ce nu poate fi reciclat) si unul pentru plastic. Rămâne să vedem aici, ce fel de saci vom folosi pentru aceste coșuri, deoarece, aruncând totul direct în coș, fără să fie un sac acolo, nu o să fie igienic.”

  • O modalitate utilă de centralizare a informației pentru ei a fost reprezentată și de alcătuirea unei secțiuni Q/A pentru angajații companiei cu informații și întrebări care îi „bântuie” pe toți. De la întrebări simple precum „unde arunc cotorul unui măr?”, până la întrebări privind recipientele de iaurt . De asemenea, angajații adună întrebările privind colectarea selectivă rămase fără răspuns într-un fișier dedicat, urmând apoi să ceară răspunsuri mai departe celor de la compania SOMA sau ADI ECO, care pot veni în întâmpinarea sibienilor cu răspunsurile relevante.

“Îți reamintim că ești aici într-un colectiv, într-o societate comercială unde există niște reguli pe care trebuie să le respecți. Aceste reguli nu sunt făcute ca să te încurce, ci sunt făcute ca societatea noastră să poată funcționa pe termen lung și să putem lăsa un mediu cât mai curat pentru generațiile care vin după noi. Deci trebuie să respecți <regulile casei> exact așa cum faci când te duci la un prieten și îți pui umbrela umedă acolo unde îți spune el să o pui. ” scrie într-un mesaj trimis tuturor angajaților companiei.


Vrei să împărtășești cu noi bune practici pe care le aplici acasă sau pe care le aplică compania ta? Scrie-ne aici, iar noi le vom publica. Pentru că schimbarea pleacă de la propriul exemplu.

Credit foto: Alpha Aftermarket Services, execustore.com